Un film

am văzut un film care nu are nici un înţeles
la fel ca viaţa mea
rula într-o locuinţă privată, după
miezul nopţii când încercam să-mi explic
imagini pe baza altor imagini şi să înţeleg
anumite cuvinte pe baza altor cuvinte,
o femeie adormise în pajişte, singură,
deşi eu nu vedeam decât o floare albastră
alături de care făcea de gardă un înger,
ideile mele rebele au fost exilate în
măruntaie şi condamnate la pedeapsa
cu moartea,
am văzut un film în care oamenii îşi
scriau biografia cu fundul pe hârtia igienică
pe care o vindeau pe bani buni,
ţineau discursuri în pieţele publice
despre cultură (iartă-i doamne, că nu ştiu ce fac!)
unii au mintea odihnită şi în imaginea
goală nu se conturează nimic,
i-am privit din spatele ferestrei şi am încercat
să comunic puţin cu ei, dar n-am reuşit
am spart fereastra, am intrat în buncărul lor
şi am încercat să comunic, zadarnic,
le-am spus cine sunt şi ei au început să
râdă prăpăstios încât cădeau paharele de pe masă
şi se spărgeau cu zgomot,
am văzut un film în care unii îşi falsificau
viaţa ca să se poată strecura mai uşor
prin reţeaua de sârmă ghimpată a literaturii
ce vremuri! ce filme!

George Bădărău

badarau.george921@gmail.com